- Ieri am fost la sedinta de sindicat. Natasa, care a stat in fata mea s-a ridicat la cuvant. Am observat ca i s-a prins fusta intre bucile curului, iar eu i-am scos-o. S-a intors si mi-a trantit o laba peste ochi de am crezut ca s-a prabusit cladirea pe mine.

Peste doua saptamani Serioja apare iar vanat la ochi.

- Dar acum ce ai patit? – il intreaba colegii.
- Iar am fost la sedinta de sindicat, si Natasa a stat iar in fata mea, si iarasi a luat cuvintul. Fusta iar i s-a prins intre buci. Nicolai a observat si i-a scos-o. Eu am stiut ca nu-i place, si i-am bagat-o inapoi.

- De ce Aliosenca meu cel drag?
- Ehei… daca stiam… te omoram!

- Tu ce vrei, plesuvule? zice Sfintul Petru.
- Pai, am murit si vreau sa intru…
- Du-te Dracului!

Si asa se facu. Dupa o vreme, se intalneste Sfintul Petru cu Aghiuta.

- Auzi, Drace, m-a intrebat Dumnezeu zilele astea ce mai face prapaditul ala de Lenin?
- Stii ce, mai intai de toate eu sint tovarasu’ Dracu… asa ne-a spus noua tovarasul Vladmir Ilici Lenin. Si sa stii ca Dumnezeu nici nu exista.

- Vezi podul acela peste Neva? Ei bine, eu l-am construit!

Bula il invita si el la Slatina, la el acasa, Bulaev vine, Bula ii arata orasul, apoi il cheama acasa la el, ii arata vila in care locuieste, interfonul de la poarta, scara interioara, combina muzicala, calculatorul, etc.

- Dar tu cu ce te ocupi, mai Bula?
- Vezi raul acela?
- Da, raspunde Bulaev.
- Ei bine, acolo trebuia sa fie un pod…

- Am citit in ziarul Pravda ca peste zece ani asa o sa progreseze statul comunist incit fiecare om o sa aiba elicopterul sau personal.

Al doilea:

- Vai, ce bine o sa fie! Atunci cand o sa aud ca la Baku se dau sireturi de bocanci, hopa sus in elicopter si la Baku dupa sireturi! Cand o sa aud ca se dau fitile de lampa cu petrol la Odessa, hopa sus in elicopter si la Odessa!

- Ce-i asta?
- Stai sa vezi, d-nu’ Ivan, ca aici ard evreii. Tinem capacul, ca daca apuca unul sa scoata capul afara, ii pierdem prin Iad, si o saptamina nu-i mai vedem!

Alt cazan: doi draci aruncau lemne pe foc, nimeni nu tinea capacul…

- Da’ aici?
- Aici ard moldovenii, si nu-i bai, ca daca reuseste vrunu’ sa scoata capu’, au ailalti grija sa-l traga inapoi….

Mai merg putin, al treilea cazan, nimeni nu arunca lemne pe foc, nimeni nu tinea capacul. Dupa citeva minute, ies doi flacai blonzi cu ochi albastri, incarca o spinare de lemne, o arunca in foc se catara pe buza cazanului, sar in smoala si se aud niste chiuituri.
Ivan, in culmea supararii:

- Pai asta-i organizare?
- D-nu Ivan, aici fierb rusii. Ca si cu Basarabia… Treizeci de ani s-au chinuit sa cucereasca fundul cazanului, acum au reusit si nu mai vor sa plece.

- O votca mare!

O bea, pestisorul asteapta sa-i indeplineasca a doua dorinta.

- Toata Volga asta sa fie votca!

Se face. S-arunca Ivan, inoata, bea, intr-un tarziu, iese pe mal, destul de cherchelit.

- A treia dorinta? il intreaba pestisorul.
- O… votca mica.